He visto volcanes surgir
de las cimas sin fin de tus caderas.
Y agitarse, como alas de pájaros,
los bordes dorados del abismo.
Ven a tomar, sin miedo,
los tesoros marinos sumergidos.
Aprieta las rosas
sin temer las espinas.
Enfebrecido estoy ante tu vientre
y en tu altar, de locura me consumo...
(c) Mayusta. "De silencio y luz 2" 2021
Am văzut vulcani ieşind
din culmile fără sfârşit ale şoldurilor tale.
Mişcându-se precum aripile păsărilor,
margini aurite ale abisului.
Vino să iei, fără teamă,
comorile marine scufundate.
Strânge trandafirii
fără teamă de spini.
Înflăcărat în fața pântecului tău
şi pe altarul tău, de nebunie mă consum...
(Despre linişte şi lumină)
Traducere: Diana Cofşinski
No hay comentarios:
Publicar un comentario